Atunci când școlile decid să se angajeze într-un program de transformare digitală, fără a-și defini clar obiectivele, ca să nu mai vorbim de viziune, apar tot soiul de provocări. De aceea este important să cunoaștem definiția procesului în care intrăm și care sunt etapele lui.

Semnificația fundamentală a transformării digitale nu se referă la înlocuirea vechilor tehnologii cu altele noi, la captarea unor volume mari de date, la angajarea unei armate de cercetători în date sau la încercarea de a copia unele dintre lucrurile pe care le fac marile companii precum Google sau Amazon.

De fapt, esența transformării digitale este de a deveni o organizație bazată pe date, asigurându-se că deciziile, acțiunile și procesele cheie sunt puternic influențate de perspectivele bazate pe date, mai degrabă decât de intuiția umană. Cu alte cuvinte, organizația se va transforma doar atunci când se schimbă modul în care oamenii se comportă și felul în care se fac lucrurile.

Cele 5 componente esențiale ale transformării digitale

Atunci când am mai vorbit despre revoluția digitală a școlilor din România, puneam pe masă câteva subiecte care forțau școlile să se reinventeze sau, cel puțin să regândească modul în

care își desfășoară activitatea. Pandemia a împins nu doar școlile, ci și multe companii să investească substanțial în ceea ce denumim generic „transformare digitală”.

Deși se estimează că aceste investiții vor depăși - conform Harvard Business Review - 6,8 trilioane de dolari până în 2023, ele sunt adesea făcute fără a se vedea beneficiile clare sau rentabilitatea investiției. Și deși aceste eșecuri au cauze multiple, ele sunt, în general, rezultatul subestimării pașilor sau etapelor necesare pentru a face cu succes o astfel de transformare. Există 5 elemente ale transformării digitale, așa că haideți să vedem împreună care sunt acestea.

1. Oamenii

Transformarea digitală începe cu oamenii. E un adevăr, dar și un memento util că, ori de câte ori vorbim despre date, mai ales despre datele valoroase, există oameni la sfârșitul acestora.

Pentru majoritatea organizațiilor, aspectul uman al transformării se referă la accesul pe care îl au acestea la consumatori, clienți și angajați. Ca un exemplu, gândiți-vă la întreprinderile mici, clasice, informale, cum ar fi un stand într-un bazar turcesc: agenții de vânzări au acces la clienții și clienții lor și au multe cunoștințe despre acestea, dar totul este „prins” în mintea lor. În același mod, un șofer de taxi londonez sau un chelner de bistro parizian ar putea avea cunoștințe aprofundate despre clienții lor și despre ceea ce își doresc aceștia, la fel cum un antreprenor ar putea cunoaște destul de bine cei 20 de angajați care alcătuiesc forța de muncă, fără a avea nevoie de multă tehnologie sau de date.

Dar ce se întâmplă atunci când o organizație devine prea mare sau complexă pentru a-ți cunoaște clienții sau angajații personal? Este și cazul școlilor care au zeci de profesori, sute de elevi și, indirect, sute de părinți implicați în ecosistem.

2. Datele

Evident, în cazul datelor, tehnologia poate avea cel mai mare impact. Atunci când aplicăm aceste date, școlilor, obținem însă rezultate care ne pot ajuta. De exemplu, este important să știm cum anume învață un elev, ce profesori au performanțe mai bune și așa mai departe pentru a fructifica la maximum beneficiile sistemului școlar și pentru a preveni abaterile sau abandonul școlar. De cele mai multe ori, beneficiile reale ale transformării digitale nu sunt „hard” (adică sisteme sau infrastructură nouă), ci „soft” (adunarea datelor valoroase, care pot construi un nou sistem).

3. Perspective

Valoarea datelor depinde dacă le putem rafina și folosi pentru a alimenta o idee care să aibă cu adevărat impact.

La EDUS, cu expertiza și instrumentele potrivite, datele pot fi transformate în perspective. Am învățat în ultimii ani că tehnologia face loc analizei și ne ajută să dăm sens datelor strânse. În măsura în care avem perspective semnificative, povești care pot influența sau

inspira, noțiuni despre ceea ce se poate întâmpla, exemple și studii de caz, vom putea testa modele. Cum spune un proverb celebru, ideea nu este să ai dreptate, ci să găsești modalități mai bune de a greși.

4. Acțiune

Dar nici măcar să ajungem la etapa perspectivelor nu este suficient. De fapt, cele mai interesante, captivante și curajoase perspective se vor risipi fără un plan solid care să le transforme în acțiuni. Datele ne pot ajuta să facem predicții, ne pot oferi perspective, dar partea de „cum” necesită acțiuni, iar aceste acțiuni au nevoie de abilitățile, procesele și managementul schimbărilor relevante. Acesta este motivul pentru care talentul fiecărui director de școală în parte joacă un rol atât de important în blocarea sau deblocarea transformării digitale.

5. Rezultate

În etapa finală a procesului, putem evalua rezultatele sau impactul. Cu excepția faptului că acesta nu este cu adevărat pasul final. Abia după ce rezultatele sunt evaluate, trebuie să ne întoarcem la date. Rezultatele însele devin parte din noul set de date, mai bogat, care va fi mărit și îmbunătățit odată cu constatările procesului.

Astfel, acest feedback retroactiv, permite ca informațiile să devină mai semnificative și mai valoroase, ceea ce oferă în sine mai multă valoare datelor. Și, tot acest proces, este necesar pentru îmbunătățirea și dezvoltarea abilitățile oamenilor și pentru a produce o mai bună sinergie între oameni și tehnologie. Așa că, iată-ne întorși din nou la oameni.

În concluzie...

Partea critică a transformării digitale nu este „digitalizarea”, ci „transformarea”. Lumea noastră s-a schimbat dramatic în ultimele două decenii, ba chiar copleșitor de mult în ultimii doi ani, așa că adaptarea sistemului școlar la aceste schimbări nu poate fi realizată peste noapte sau pur și simplu prin cumpărarea de noi tehnologii.

Este nevoie de o schimbare a mentalității, a culturii și a abilităților, inclusiv îmbunătățirea și recalificarea forței de muncă, astfel încât acestea să fie pregătite pentru viitor. Gândiți-vă doar la profesorii care au fost nevoiți să învețe în cel mai scurt timp cum să opereze cu platforme și sisteme digitale sau cum să lucreze cu un laptop sau cu o tabletă.

Acestea fiind spuse, există un lucru care nu s-a schimbat: faptul că toate acestea sunt doar noua versiune a unei provocări vechi pe care liderii au confruntat-o de-a lungul istoriei omenirii: să-și pregătească echipele și organizațiile pentru viitor și să creeze un viitor mai bun. Iar în acest sens, transformarea digitală este numele pe care îl dăm podului de azi dintre generații.

Citește pe aceeași temă și:

Ce spun părinții după ce au utilizat platforma EDUS

Beneficiile catalogului online: cum învățăm mai bine prin instrumente digitale?

Învățarea ca adaptare - Interviu cu prof. Marin Ioan Tămaș, director de școală